miercuri, 26 mai 2010

scribd.com

Am gasit un sait foarte tare pe gugal www.scribd.com - un site pe care poti uploada si cel mai marfa, sa citesti online aproape ce carti vrei, in aproape orice limba. Plus ca poti downloada cartile sa le ai in compu' tau cand iti pica netu, ca nah, se mai intampla.
Nu mai pot sa ies de pe el. M-a prins.
Zilele trecute am gasit o carte destul de veche din cate am inteles "Barbatii sunt de pe Marte iar femeile de pe Venus" care mi s-a parut a fi o carte terapeutica pentru cuplurile ce se afla intr-o stare conflictuala. Vi-o recomand tuturor.
Cartea propune sa privim barbatii ca pe niste extraterestrii ce vin de pe Marte si pe femei de pe Venus. Explica obiceiurile martienilor si limbajul lor si obiceiurile venusiencelor si ne ajuta sa intelegem, la fel ca un manual, ambele specii. Chiar daca pare SF, parerea mea e ca ne arata o alta latura a masculinitatii si a feminitatii terestre, si cum am ajuns sa fim atat de distanti si cum am putea rezolva diferentele de atitudine si comunicare pentru o relatie armonioasa.
In plus, pã saitu asta gasesti O GROAZA de carti, fara cupon de biblioteca, fara coada, fara intarzieri, fara bibliotecare antipatice, fara "fa liniste in sala", fara inchiriat, totul e doar la un click distanta.
Enjoy!

vineri, 21 mai 2010

We're the children of the KoRn

Vin KoRn in Romania. Nici acum cand scriu asta nu imi vine sa cred. KoRn, una din formatiile care mi-au animat inceputul adolescentei, care mi-a format si rafinat gustul muzical apar in tara mea in august. Ce poate fi mai tare? Mvai abia astept, clar o sa ma duc, trebuie sa ma duc, am innebunit practic de cand am auzit.
O sa il vad pe Davis LIVE. Unul dintre cei mai talentati solisti si compozitori din toate timpurile, un om care socheaza prin sinceritate, prin vibratie, prin talent, un solist ce surprinde prin originalitate, care a avut curajul sa vorbeasca in melodiile lui franc despre abuzurile sexuale la care a fost supus de ta'su(sau vecinu?) cand era mic. Ce a iesit, m-a marcat pe viata. Va recomand sa ascultati Daddy, ca sa intelegeti ce vreau sa spun. Asa am inceput sa ascult formatia KoRn.
Nu e cazul sa vorbesc despre viata lor personala, sincer, ca fan, nici nu ma preocupa. Imi pasa doar de muzica si atat, cum ar trebuii sa faca toata lumea. Melodiile lor rascolesc in tine sentimente si trairi pe care nici nu stiai ca pot exista, e o sansa de a te descoperii pe tine, de a iti explora propriul univers, de a afla ca exista si alte mici emotii pe care le manifestam inconstient. E o trupa dedicata. dupa parerea mea, adolescentilor. Se muleaza perfect pe trairile lor, pe intrebarile, pe sentimentele lor, pe furtuna zilelor in care privim lumea cu alti ochi, in care intrebarile fara raspuns ne deprima,in care toti vor sa fi ceva ce nu poti si nu vrei sa fi, in care parintii vor sa fi un copil cuminte,in care vezi "cadavre" in fiecare, oameni falsi fara viata, in care te simti ca un nimeni, ca un Clown, ca un Fagget, o trupa care te ajuta sa iti manifesti furia intr-un alt fel, care te rascoleste in interior cum nici nu ti-ai imaginat..si, sa nu mai vorbim de stilul unic, de acordurile fine, de bateria si basul KoRn. Deci da, va fi o experienta unica sa ii vad LIVE.

Hey you, hey you finally you get it
The world ain't fair, eat you if you let it
And as your tears fall on your breast, your dress
Vibrations coming through you're in a mess

A lone-ly life where no one understands you
But don't give up because the music do
Music do!


Sunt multe de zis, dar abia imi pot stapanii emotiile, caci abia acum ceva timp am aflat ca vor concerta in Romania.
Va invit pe toti la Peninsula, pe 29 august. BE THERE!

marți, 2 martie 2010

Rocari pt, 2

Bah, nu mai pot cu rocarii astia. Nu mai pot efectiv nu ii mai suport, pur si simplu gandirea LIMITATA a unora imi face scarba, imi vine sa imi iau prietenii din nationala de rugby si sa trec peste ei pe rock'n'roll.
Si stii ce, rocare, si eu ascult roc ca tine mancami ai, de cand eram june chiar, si stiu mai multe albume si meldoii si ani ca tine, ca asta conteaza pentru voi in final, si am avut mai multe tricouri si bratari roc ca tine,ca in asta vad ca se masoara rocarimea acum, si oricum am fost mai tru, si stii de ce inca sunt? Ca nu ascult NUMAI roc. Si ok, inteleg ca esti rocar adevarat si vrei sa fii marfa printre prietenii tai cu paru si barba ta nationalista si libidinoasa, dar dude, exista si alte genuri de muzica marfa, daca macar incerci sa le asculti.
Si nu vorbesc de manele sau minimal, desi minimalu are sharmu lui, pacat ca e prea feshion si din asta s a facut un cult si un mod de a o arde.
Vine un anumit timp in viata cand trebuie sa accepti ca exista diversitatea pe lumea asta, ca exista unicitate si sa incerci sa intelegi ce se intampla in jurul tau ca sa ai cum sa te apreciezi pe tine, asta in primul rand, si dupa sa ii apreciezi pe altii. Da' cum pula mea sa te iau in serios, rocare, cand tu asculti numai un singur gen de muzica rock satanist, si refuzi din start sa asculti altceva, ca nu cumva sa decazi in fata prietenilor tai care de 30 de ani nu s-au tuns de ani dand din cap pe aceasi muzica, si nu au realizat nimic in viata asta...
Stii ce, Galatiul avea o sansa. Despre asta e vorba. Oamenii care vor sa schimbe ceva o sa reuseasca sa ridice orasu' asta. Singurii care il trag in jos sunt rocarii cocalari, ca asa o ardeti ca niste cocalari, dusmanii vostrii.
Pacat.
Ma cac pe el de Gl, sunt de o zi jumatate si ma plictisesc de mor.

vineri, 29 ianuarie 2010

6 luni

Nu stiu de ce inca mai tin blogu' asta.
Poate ca temperamentul meu coleric inca nu ma lasa sa-l sterg pentru simplul fapt ca tin mai mult la lucruri decat la persoane..
Sunt deja 6 luni de cand nu am fost acasa.
Acasa?!... Parca eram asa fericita ca plec si acum ma apuca melancolia cand ma gandesc la casa mea, camera mea, patul meu, posterele, biroul, amintirile...familia.

Unele momente sunt triste, poate majoritatea. Poate asta inseamna maturizarea.. poate nu vreau sa ma maturizez..de asta inca vorbesc asa, ma imbrac asa, arat cum arat si ma comport ca atare.

Sau poate o sa treaca. Sunt totusi in perioada sesiunii, e foarte stresant.
La cacat cu totu'. Trece, nu? Ma gandesc unde au trecut 20 de ani...si cand.

Imi pare bine ca-l tin, si imi pare bine cand mai citesc cate o postare veche, si imi aduc aminte ce era in mintea mea. Nu il tin pentru cineva anume, si nu vreau sa fac parte din "blogosfera". Doamne ce cuvant..ce om fara viata l-a inventat?

Anubis e mai mare acum, se face mai rau pe zi ce trece.. si mai frumos. Fara nici o problema sta si toarce langa mine de fiecare data cand sunt adancita in problemele mele, si parca ma jeneaza lipsa lui de griji, stabilitatea lui, si cum casca fara mila in timp ce eu...
Dar e doar un motanel. Imi pare bine ca te-am gasit, imputzitule!